Neapropieri
Aproape și atât de departe...
Ne despart un perete și o mie de contexte în care nu am putut fi, o mie de diferențe și de pretexte sociale, de norme acceptate de formă dar ținute cu dinții.
Tu nu știi
că mi-ești drag și nu știi câte avem un comun. Ne unesc pasiunea cu care lucrăm, dorința de a face bine, credința că oamenii se dezvoltă și cresc toată viața, dăruirea cu care îi formăm....și rezerva de a declara ce simțim.
Dacă ai ști cât îmi doresc să dispară
peretele ăsta și să stau lângă tine! Să te privesc și să fiu parte din povestea ta.....
Dacă ai ști măcar că suntem vecini!
Am
fugit de la petrecere pentru că nu ma regăsesc in marea de oameni care se bucură de succesele proprii și fac gălăgie ca să fie remarcați. Nu mă regăsesc în gusturile lor, în vorbele lor și în niciun caz în plăcerea cu care se îmbată până uită de ei. De parcă ar fi știut vreodată cine sunt!
Tu n-ai avut nevoie să fugi, a fost suficient să spui că ai de lucru. Cine te-ar împiedica să lucrezi la ceea ce speră ca va fi mai binele lor, mai mulți banii lor, oricât de incert ar fi? Cine și-ar contrazice șeful și l-ar forța să rămână la petrecere? Nici in cel mai dark SF nu e posibil...
Pereții nu sunt suficienți să ne izoleze de grup. Doar să ne izoleze intre noi....Amândoi auzim muzica și gălăgia, urletele și bancurile proaste, fiecare în camera lui, cu peretele între noi și cu o mie de contexte în care ne pierdem și ne îndepărtăm. Mai conștienți de rolul și funcția noastră decât de ce am putea fi unul pentru celălalt...
Da, am sperat că mă vei observa. Am făcut un pas înainte la începutul petrecerii, dar nu mi-a fost de folos. Ardeam de nerăbdare să-ți arăt că te înțeleg, că preocupările tale nu-mi sunt străine și pot să însuflețesc o viziune ca a ta. Și m-am auzit completând o frază din ce ai spus, într-un moment în care nimeni nu se aștepta și cu o perspectivă care îți scăpase.
Pentru unii, intervenția mea a fost o curiozitate, ca o insectă care înoată. Pentru alții, a fost o critică și încălcarea unor legi interne: nimeni nu se ridică deasupra funcției sale! Și toată lumea laudă totul și se preface bucuroasă, pentru că la acest tip de petrecere nu ai voie să fii altfel decât pozitiv! Indiferent ce ai simți cu adevărat.
Ți-am completat spusele, m-a durut mirarea ta și m-am retras în mulțime. Te-am privit ore în șir vorbind cu alții,bucurându-mă că ești aici și te pot
vedea în loc să-mi fie dor de tine. Sperând că semnele primite și declararea
intenției de a nu mă preface ceea ce nu sunt vor aduce ocazii în care să mă observi, să încerci să mă cunoști și
să afli un secret scump: ce simt pentru tine.
Speram să iei o pauză și peste gălăgia petrecerii de jos să te uiți o secundă pe
balcon, să vezi cum încerc să fiu aproape de tine, să înfrunt peretele dintre camerele noastre și zidurile convențiilor dintre noi
Speram....
|
Comments
Post a Comment