Condur pierdut, iubire regăsită


Era atât de fericită! Prințul nu se mișca de lângă ea și pentru prima dată simțea ce înseamnă să fii apreciată și iubită. Era atât de bine, încât timpul curgea altfel.
Când orologiul bătu prima dată miezul nopții, i se părea că i se întâmplă altcuiva, că nu contează cât e ceasul….
Dintr-o dată își aminti sfaturile nașei sale, zâna. Se ridică brusc și o luă la fugă, urmată de prințul care credea că e parte dintr-un joc.
„Numai să nu mă prindă când se schimbă totul! N-aș putea suporta!”
 În grabă, unul dintre condurii de sticlă îi alunecă din picior. Nu se opri. Prințul îl culese, iar Cenușăreasa ajunse acasă fără caleașcă, fără lachei, cu hainele ponosite și cu un singur condur în picior.
Când surorile se întoarseră de la bal, Cenușăreasa le iscodi:
- A mai venit prințesa cea frumoasă?
- A venit și a dispărut cum a bătut miezul nopții, dar a pierdut un condur de sticlă pe care fiul regelui l-a cules și l-a privit tot restul petrecerii. Pesemne că e tare îndrăgostit de prințesă!
Fiul regelui nu a pierdut timpul. Se hotărâse deja să se însoare cu frumoasa necunoscută, atunci când va afla cine este. Dar cum s-o găsească? În regat erau mulți vânzători de pantofi și i-ar fi luat un an să-i întrebe pe  fiecare, asta dacă pantoful fusese făcut în regatul lui…..Să fie oare o cale mai simplă?
A poruncit să fie chemat învățătorul lui, care mai era și astrolog și în plus știa multe despre misterul numit internet, descris de călătorii dintr-un ținut îndepărtat…..
-          Ce dorești, stăpâne?
-          Vreau să găsesc fata care a purtat acest pantof!
-          Are profil pe Facebook? Of, iartă-mă, am uitat că nu știi ce e aia….în lumea asta încă nu a apărut…cum arată fata?
-          Cât mine de înaltă, blondă cu ochi de culoarea levănțicii.
-          Aha. Și pantoful acesta a fost purtat de ea? Da, aș putea să jur că nu e făcut la noi…
-          Ea zice că nașa ei, zâna, i-a dăruit pantofii.
-          A, atunci e simplu! Se rezolvă!
-          Cum vei face?
-          În lumea de care ne povesteau călătorii, pantofi ca aceștia sunt cumpărați dintr-un magazin online pantofi.  O să-i rog să-mi spună mai mult.


După o zi, în care prințul fierbea de nerăbdare, învățătorul lui a revenit și a zis:
-          Gata, știu unde stă fata! Nașa ei a cumpărat condurii dintr-o serie de pantofi damă mai excentrici, așa că a fost ușor să o găsească. Și odată cu ea, am găsit fata de care întrebai.
-          Nu se poate! Așa repede?
-          Pune-o să probeze condurul! Dacă se potrivește, vei vedea că am dreptate.
-          Să nu încercăm și la alte domnițe de la curte, contese, ducese?
-          Nuuuu... ne pierdem timpul. Trimite un cavaler direct la ea, ai încredere în ce-ți spun!
Ajuns la casa în care locuia Cenușăreasa, cavalerul le-a văzut pe surorile ei și le-a dat amândurora să încerce condurul. Ele s-au străduit în fel și chip să le intre piciorul în condur, dar nu au reușit.
- Doar voi locuiți aici?
- Nu, mai avem o soră, dar e vai de capul ei, nici nu știe cum arată un condur.
 - Am poruncă să dau condurul la probat tuturor fetelor din această casă. Unde e sora voastră?
 - Chiar așa, unde e?
Din păcate, Cenușăreasa nu era acasă. Nașa ei, văzând cât e de necăjită că a pierdut condurul, a luat-o acasă la ea să își aleagă alți pantofi, folosind vraja numită internet. Și ce minunății de pantofi vedea! Atâtea modele, atâtea culori! Cel mai mult i-a plăcut însă o pereche de pantofi stiletto Red Queen, pe care nașa ei a promis să îi aducă la timp pentru balul de săptămâna viitoare. 
Au stat de vorbă mult despre ținuta care s-ar potrivi acelor pantofi, despre ce să răspundă la întrebarea "cine i-a făcut" și despre cât de bine i-ar veni, cu cât succes ar înlocui perechea de la balul trecut...Timpul a trecut fără să-și dea seama. A ajuns acasă seara, iar surorile au certat-o și i-au spus despre cavalerul care venise cu condurul.
Cenușăreasa a tăcut, a așteptat să vină noaptea și a plecat la castel.
Din păcate, nimeni nu i-a permis să intre în castel cu zdrențele în care era îmbrăcată. Atunci a făcut atâta gălăgie, încât l-au chemat pe cavalerul cu condurul. 
-          Nu mai pot face nimic! Deja prințul m-a certat pentru ce am făcut! La un popas, am ațipit și calul a călcat din greșeală pe bocceaua cu condurul. S-a spart în bucăți atât de mici, încât nu mai poate fi reparat!
-      Dar am perechea lui! Am celălalt condur! 
-          Oricine poate spune asta…. cine știe de unde l-ai furat! Hai, pleacă!
-          Nu-i adevărat! E al meu! Nu plec până nu vine prințul! Am riscat totul fugind de acasă, nu plec până nu îl văd!
Auzind gălăgia, prințul a ieșit în curte. S-au privit și a recunoscut-o imediat, deși era îmbrăcată ca o cerșetoare. Ea a scos condurul și i l-a întins.
-          Condurul pe care l-am privit o noapte întreagă! Tu ești? De ce ești îmbrăcată așa? Lasă, nu mai contează! Stai aici și să nu cumva să mai fugi!
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți? Nu știm. 
Recunoscător miracolului care îi adusese iubita lângă el, prințul a hotărât să renunțe la tron și după nunta cu Cenușăreasa a plecat în ținutul îndepărtat în care există internet, Facebook și multe alte minuni.  Inclusiv eleganții pantofi roșii, care le-au schimbat povestea.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016

Comments